Cel mai mare studiu din lume asupra violenței împotriva femeilor. Rezultate înfiorătoare

0
614

violenta

Un nou raport al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) prezintă rezultatele celei mai cuprinzătoare anchete din lume realizate până în prezent cu privire la violența împotriva femeilor, arătând amploarea abuzurilor suferite de femei acasă, la serviciu, în public și online. Pe lângă faptul că demonstrează prevalența violenței împotriva femeilor adulte, raportul detaliază și incidente de violență fizică și sexuală suferite de femei în copilărie. Ancheta arată că factorii de decizie trebuie să recunoască amploarea violenței împotriva femeilor și să se asigure că măsurile adoptate corespund și în practică, nu doar pe hârtie, nevoilor și drepturilor tuturor victimelor violenței împotriva femeilor.

„Cifrele din această anchetă pur și simplu nu pot și nu trebuie ignorate. Ancheta FRA arată că violența fizică, sexuală și psihologică împotriva femeilor reprezintă o încălcare a drepturilor omului răspândită pe scară largă în toate statele membre ale UE.”

Morten Kjaerum, directorul FRA

„Proporțiile uriașe ale acestei probleme demonstrează că violența împotriva femeilor nu afectează numai câteva femei, ci are impact asupra întregii societăți, zi de zi. Prin urmare, factorii de decizie, societatea civilă și lucrătorii din prima linie trebuie să analizeze măsuri care să combată toate formele de violență împotriva femeilor, indiferent de locul unde se manifestă. În acest moment, măsurile de combatere a violenței împotriva femeilor trebuie întărite substanțial.”

Ancheta a adresat femeilor întrebări cu privire la experiențele de violență fizică, sexuală și psihologică, inclusiv violență domestică. Au fost adresate și întrebări despre eventuale incidente de hărțuire prin urmărire și de hărțuire sexuală, precum și despre rolul jucat de noile tehnologii în abuzurile suferite de femei. În plus, ancheta a cuprins și întrebări despre experiențele de violență trăite de respondente în copilărie.

CITEȘTE ȘI România, inovatorul modest al Europei

innovation-world

Pe baza răspunsurilor primite în cadrul anchetei s-au desprins câteva constatări principale, printre care următoarele:

  • 33% din femei au fost supuse violenței fizice și/sau sexuale după vârsta de 15 ani, ceea ce înseamnă 62 de milioane de femei;
  • 22% au fost supuse violenței fizice și/sau sexuale de către partener;
  • 5% din numărul total al femeilor au fost violate. Dintre femeile care au fost supuse violenței sexuale de către o altă persoană decât partenerul, aproape una din 10 a declarat că în cel mai grav incident au fost implicați mai mulți agresori;
  • 43% au fost supuse, de partenerul actual sau de un fost partener, unei forme de violență psihologică. De exemplu: au fost umilite în fața altor persoane, li s-a interzis să părăsească locuința sau au fost încuiate în casă, au fost obligate să se uite la materiale pornografice și au primit amenințări cu violența;
  • 33% au fost supuse violenței fizice sau sexuale în copilărie de către un adult. 12% au fost supuse violenței sexuale în copilărie, în jumătate din cazuri de către bărbați pe care nu îi cunoșteau. Aceste forme de abuz se referă de obicei la expunerea organelor genitale de către adult sau atingerea de către acesta a organelor genitale sau a sânilor copilului;
  • 18% dintre femei au avut experiențe de urmărire în scopul hărțuirii după vârsta de 15 ani, iar în 5% dintre cazuri acest lucru s-a întâmplat în decursul celor 12 luni care au precedat interviul. Acest procent corespunde unui număr de 9 milioane de femei. 21% dintre femeile care au trecut prin această experiență au declarat că urmărirea a durat mai mult de 2 ani;
  • 11% din femei au fost supuse unor avansuri nepotrivite pe rețelele de socializare sau au primit e-mailuri sau mesaje text (SMS) cu conținut sexual explicit. 20% dintre femeile tinere (18-29 de ani) s-au confruntat cu hărțuirea cibernetică;
  • 55% din femei au fost supuse unei forme de hărțuire sexuală. 32% din totalul victimelor hărțuirii sexuale au declarat că agresorul a fost un șef, un coleg sau un client;
  • 67% nu au raportat poliției sau unei alte organizații cel mai grav incident de violență la care au fostsupuse de către partener.

CITEȘTE ȘI 200.000 de euro pentru românii care vor să demonstreze că se poate

community1

Ancheta care stă la baza raportului arată clar că, pentru a combate violența împotriva femeilor, este nevoie de măsuri din partea unor grupuri foarte variate, printre care angajatorii, profesioniștii din domeniul sănătății și furnizorii de servicii de internet. FRA formulează o serie de propuneri pentru remedierea situației și pentru sprijinirea UE și a factorilor de decizie naționali în acțiunile de instituire și aplicare a unor măsuri cuprinzătoare de prevenire și intervenție în cazurile de violență împotriva femeilor:

  • statele membre ale UE ar trebui să ratifice Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul);
  • statele membre ale UE trebuie să considere violența în cuplu o problemă publică, nu personală. Prin urmare, legislația din toate statele membre ale UE ar trebui să trateze violul comis în cadrul căsniciei la fel ca pe alte incidente de viol și să considere violența domestică un motiv de îngrijorare publică serioasă;
  • statele membre ale UE trebuie să reexamineze domeniul actual al acțiunilor legislative și la nivel de politici îndreptate împotriva hărțuirii sexuale, recunoscând că aceasta se poate produce în circumstanțe diverse și poate folosi mijloace diferite, precum internetul sau telefoanele mobile;
  • poliția, profesioniștii din domeniul sănătății, angajatorii și serviciile specializate de asistență pentru victime trebuie să beneficieze de formare, de resurse corespunzătoare și de competențele necesare pentru a veni în ajutorul victimelor;
  • poliția și alte servicii relevante au nevoie de formare pentru a recunoaște și a înțelege impactul abuzului psihologic asupra victimelor, în acest mod asigurându-se identificarea, consemnarea și luarea de măsuri împotriva tuturor formelor de violență împotriva femeilor (și fetelor) care au loc în diferite situații;
  • poliția ar trebui încurajată să recunoască și să investigheze în mod obișnuit cazurile care implică urmărirea cibernetică și hărțuirea cibernetică;
  • platformele de internet și de socializare ar trebui să ofere în mod proactiv asistență victimelor hărțuirii cibernetice, ajutându-le să raporteze abuzurile și încurajându-le să limiteze comportamentele nedorite;
  • serviciile specializate de asistență trebuie să se ocupe de nevoile victimelor care manifestă sentimente negative, inclusiv autoînvinuire și rușine, ulterior victimizării;
  • campaniile cu privire la violența împotriva femeilor și reacțiile la aceasta trebuie să se adreseze atât bărbaților, cât și femeilor. Bărbații trebuie implicați în mod pozitiv în inițiative care expun modul în care unii bărbați folosesc violența împotriva femeilor;
  • există o nevoie clară de a îmbunătăți și a armoniza colectarea de date cu privire la violența împotriva femeilor, atât în cadrul statelor membre ale UE, cât și între acestea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

*