INTERVIU. Cum poate părăsi România statutul de țară cu cei mai săraci copii din UE

0
918

Roma Communities Struggle Against Abject Poverty

 

Avem cei mai săraci copii din Uniunea Europeană, iar decalajul în privința nivelului sărăciei este de 6 ori mai mare în mediul rural decât în cel urban. Nici rata mortalității infantile sau cea a abandonului școlar nu ne asigură poziții mai bune în topurile europene. Cine vine în ajutorul României în acest context?

Fundatia World Vision România a lansat recent programul ”Donator de viitor” care vine în sprijinul problemelor enunțate mai sus și nu numai. Mai multe despre acest program precum și despre situația reală a copiilor din România am aflat de la Mădălina Dicu, Senior Development & Fundraising Manager, în cadrul World Vision Romania și Oana Șerban, PR & Communication Manager, în cadrul aceleiași fundații.

”Unul din 10 copii de la țară merge la culcare flămând”

Ce înseamnă de fapt ”donator de viitor”? Care este viziunea din spatele acestor cuvinte?

Programul nostru, ca și întreaga noastră filozofie de lucru cu comunitățile, este unul de investiție în viitor. Ideea este de a găsi donatori pentru cât mai mulți copiii aflați în situații dificile dintr-o anumită comunitate, donatori care să-i susțină pe termen lung, în așa fel încât ei să poată merge la școală și să finalizeze cel puțin învățământul obligatoriu și să continue apoi să se dezvolte – fie să învețe o meserie din care să-și poată întreține ulterior familia, fie să-și desăvârșească educația la liceu sau facultate. Donatorii noștri au o contribuție financiară, care este foarte importantă, însă la fel de important este sprijinul moral pe care îl oferă ei creându-și treptat o relație personală cu acești copii. Toate acestea înseamnă pentru ei șansa unui viitor mai bun.

CITEȘTE ȘI: Românii aruncă 5 milioane de tone de alimente anual

Dana Dobrescu(1)

Cât de conștientă este România de problemele comunităților defavorizate?

Problemele comunităților defavorizate sunt mari, majoritatea acestora se află în mediul rural, iar decalajul dintre rural și urban este unul dramatic, după cum relevă statisticile organizației noastre, precum și cele ale altor instituții precum UE sau UNICEF. Dificil de răspuns cât de conștientă este România… Noi ne străduim să facem aceste probleme cât mai cunoscute prin toate campaniile și programele noastre.

Iată cateva astfel de statistici îngrijorătoare:

  • numărul de persoane aflate sub pragul sărăciei este de 6 ori mai mare în mediul rural față de cel urban, în condițiile în care 47,2% din populația României traiește la țară;
  • mai mult de jumătate dintre copiii români se află în risc de sărăcie și/sau excluziune socială, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană;
  • în ceea ce privește sănătatea copiilor din mediul rural, nivel socio-economic scăzut crește riscul pentru deficiențe nutriționale și de îmbolnăviri frecvente. Astfel, rata mortalității infantile în 2012 este aproape dublă în mediul rural față de urban: 11.8% fata de 6.6%. De exemplu, la nivelul Județului Dolj, unde se desfășoară programul „Donator de viitor”, care este unul dintre cele mai sărace județe din țară, 40% dintre decesele infantile puteau fi evitate. În ceea ce privește accesul la serviciile medicale, datele arată că aproape două treimi dintre familiile din mediul rural își trateazã copiii bolnavi acasă, fără medic, iar, dintre cei care merg la medic, 2/3 își duc copiii în cel mai apropiat oraș și doar 1/3 la medicul din sat. În plus, datele arată că 70% dintre copiii de 1-3 ani din România mănâncă alimente nepotrivite vârstei lor (cârnați, mezeluri, prăjeli, zahăr, sucuri acidulate). Unul din 10 copii de la țară merge la culcare flămând;
  • În privința accesului la educație, statisticile arată că doar 77,9% dintre copiii din mediul rural termină gimnaziul, abandonul școlar în cazul elevilor din mediul rural păstrând valori semnificativ mai mari decât în mediul urban(1,7 %- 1,6%, fata de 1,2%-1.1%), mai ales către clasele de final (a VII-a, a VIII-a). La nivelul județului Dolj (județul cu cel mai mare risc de abandon școlar), abandonul școlar a crescut alarmant în ultimii patru ani. Astfel, dacă în 2008, 1.320 de elevi au renunțat să mai frecventeze cursurile, în prezent se înregistrează 2.066 de astfel de cazuri. Un sfert dintre copii renunță la școală din cauza sărăciei și a rezultatelor proaste la învățătură. Iar unul din 2 copii din mediul rural nu își poate continua studiile la liceu.

Din punctul dumneavoastră de vedere am putea să vorbim în acest context și de o responsabilitate socială la nivel de stat? Credeși că statul român a făcut destul pentru aceste comunități?

Este foarte mult de lucru în România încă. De aceea noi, prin programele noastre ample de dezvoltare comunitară, lucrăm atât cu autoritățile locale, cât și cu alte ong-uri pentru a găsi soluții durabile și care să presupună implicarea comunităților în cauză. Ne dorim ca oamenii să învețe să se descurce singuri și să nu mai aștepte, nici să nu mai depindă de diverse ajutoare din afară.

”Încă din 1997, World Vision desfășoară în România programe de dezvoltare comunitară în mai multe zone, cu susținere de la donatori străini. Suntem în acest moment prezenți în următoarele județe: Valcea, Dolj, Ialomița, Cluj, Vaslui, Constanța”

Veți demara o nouă campanie de strângere de fonduri. Cum vor fi folosiți acești bani?

La 1 octombrie 2013 am lansat programul pilot „Donator de viitor”, un program de dezvoltare comunitara prin care invităm donatori individuali români să se implice în schimbarea viitorului unui copil din județul Dolj și al întregii comunități în care acesta trăiește. Astfel, în prima etapă a programului (octombrie 2013 – septembrie 2014) avem înscriși în program 600 de copii cu vârste cuprinse între 1 și  14 ani, din 13 comunități defavorizate din județul Dolj, unul dintre județele cu cel mai scăzut nivel de trai din România. Programul le oferă pentru prima dată românilor șansa de a contribui în mod direct la procesul de dezvoltare comunitară, fiind o continuare a programelor similare derulate până acum cu sprijinul unor donatori din țări precum SUA, Canada, Taiwan sau Elveția.

Fiecare donator care și-a ales un copil înscris în program contribuie lunar cu o sumă de 68 de lei. Banii colectați de la toți donatorii noștri individuali se adună într-un coș comun și sunt apoi folosiți în beneficiul întregii comunități, în funcție de nevoile specifice ale acesteia. Problemele care vor putea fi rezolvate datorită donațiilor primite acoperă o paleta largă: dotarea școlilor și grădinițelor cu material didactic, mobilier, laboratoare de informatică, racordarea acestora la rețeaua de apă curentă, deschiderea sau modernizarea punctelor sanitare, îmbunătățirea drumurilor de acces către școli, crearea de spații pentru activități culturale și de petrecere a timpului liber, organizarea de excursii, tabere și vizite la diverse obiective. Astfel copiii vor putea ajunge mai ușor la școală, vor avea condiții mai bune de studiu, atât individual, cât și în colectivitate, acces la servicii medicale de calitate, ocazii de a ieși în lume și de a cunoaște alți oameni, alte locuri, de a-și lărgi orizonturile.

Până acum ați acționat în comunitățile din Moldova, iar acum urmează să extindeți programul la comunitățile din Dolj. Ce presupun, pas cu pas, programele implementate de dumneavoastră?

Încă din 1997, World Vision desfășoară în România programe de dezvoltare comunitară în mai multe zone, cu susținere de la donatori străini. Suntem în acest moment prezenți în următoarele județe: Valcea, Dolj, Ialomița, Cluj, Vaslui, Constanța.

Așa cum spuneam, banii colectați de la toți donatorii noștri individuali, străini sau români, în funcție de zonă, se adună într-un coș comun și sunt apoi folosiți în beneficiul întregii comunități, în funcție de nevoile specifice ale acesteia. Care pot fi: dotarea școlilor și grădinițelor cu material didactic, mobilier, laboratoare de informatică, racordarea acestora la rețeaua de apă curentă, deschiderea sau modernizarea punctelor sanitare, îmbunătățirea drumurilor de acces către școli, crearea de spații pentru activități culturale și de petrecere a timpului liber, organizarea de excursii, tabere și vizite la diverse obiective.

CITEȘTE ȘI: Cum ar putea arăta casele viitorului în România

CASA DE PAMANT
Ceea ce ne propunem noi este să vedem tot mai mulți copii care ajung mai ușor la școală, au condiții mai bune de studiu, atât individual, cât și în colectivitate, acces la servicii medicale de calitate, ocazii de a ieși din satul lor, de multe ori pentru prima dată în viața lor, și de a cunoaște alți oameni, alte locuri, de a-și lărgi astfel orizonturile.

Care sunt rezultatele programului implementat în Moldova?

Vă referiți probabil la primul nostru program de dezvoltare comunitară, care a debutat în 1997 în județul Iași și s-a încheiat în 2012. În cadrul acestui proiect 400 de fermieri au beneficiat de cursuri de formare profesională autorizate de Ministerul Muncii si Ministerul Educației pentru următoarele meserii: lucrător în cultura plantelor, lucrător în creșterea animalelor, lucrător în pomicultură, tractorist în brazdă și apicultor.

”239 de fermieri au promovat cursurile și au înființat 9 asociații agricole cu ajutorul World Vision Romania. Astăzi 200 dintre ei sunt înscriși în aceste asociații. Astfel, în Costuleni au fost create două asociații, una pentru pomi-viticultori în satul Hilita și o alta pentru apicultori; în Vlădeni sunt 3 asociații, câte una pentru crescătorii de ovine și cei de taurine și o a treia legumicolă; 2 asociații pentru apicultori și crescătorii de bovine în Ceplenita, o asociație agricolă în Aroneanu, una apicolă în Costuleni și una de legume–fructe în Golaești”

Cei mai merituoși 150 de membri ai asociațiilor (fermieri și crescători de animale) au accesat fonduri din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 pentru ,,Sprijinirea fermelor de semisubzistență” și pentru ,,Instalarea tinerilor fermieri” . Valoarea totală a proiectelor lor în perioada 2009 – 2013 a fost de 1.284.500 Euro.

Dincolo de aceste aspecte pragmatice, foarte importantă este schimbarea de mentalitate care se produce prin participarea în programele noastre. Desfășurarea programelor are permanent în vedere transformarea comunităților din entități pasive, neimplicate, aflate în așteptarea sprijinului din afară pentru depășirea situațiilor dificile, în comunități active, implicate, capabile să construiască viitorul propriilor copii.

Cum se împacă responsabilitatea socială cu publicitatea? Care sunt criteriile de comunicare ale unei astfel de campanii astfel încât oamenii să nu înțeleagă că ea este făcută doar pentru imagine ci pentru a oferi și rezultate?

Dintotdeauna organizația noastră s-a concentrat asupra programelor și proiectelor, precum și a comunicării directe cu donatorii, iar publicitate, în sensul unor campanii dedicate, prezente în mass-mesia, putem spune că ne-am făcut chiar foarte puțină. În momentul în care ne-am decis să lansăm programul „Donator de viitor” am realizat, însă, că pentru a ne putea îndeplini obiectivul, este nevoie să apelăm la intrumentele actuale de promovare. Aceasta pentru că aveam nevoie să ne creștem rapid notorietatea și să o facem într-un mod care să ajute publicul românesc să înțeleagă cum lucrăm și să aibă încredere în noi.

Care au fost criteriile pentru care ați ales să lucrați cu agenția Jazz Communication și ce vă propuneți cu această campanie din punct de vedere al imaginii?

Criteriile sunt: Înțelegerea foarte bună a briefului, concretizată în niște propuneri creative foarte pertinente pe care le-am și executat de altfel aproape integral conform propunerilor lor.

Ceea ce ne propunem: În primul rând ne dorim să fim cunoscuți de publicul românesc, astfel încât să ne înțeleagă modul de lucru și să capete încredere că împreună putem schimba lumea în care trăim.

”Ne propunem ca pe partea de comunicare să contribuim cu rezultate și mai ales să arătăm oamenilor impactul asupra întregii comunități pe care fundația WV îl are prin proiectele desfășurate. Uimirea noastră a fost foarte mare să vedem că exista fundații cu programe care educă oamenii, le schimbă mentalitatea, și îi ajută să devină parte din comunități autosustenabile. Un astfel de program durează ani de zile, și nu presupune doar un ajutor de moment”

Diana Benko – partner Jazz Communication

În ce comunități din România vă doriți să mai actionați? Cum alegeți de fapt aceste comunități?

Misiunea noastră este aceea de a crea bunăstare pentru copii, mai ales pentru cei defavorizați. Astfel programele noastre se concentrează asupra celor mai vulnerabili copii care trăiesc în cele mai sărace familii și au acces foarte limitat la servicii educaționale, medicale și de protecție. Aceștia pot fi copii cu dizabilități, copii romi, copii separați de familii din diverse motive, copii lăsați acasă de părinți care au plecat la muncă în străinătate.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

*