De ce vor deveni o obișnuință fenomenele meteo extreme

Furtuna 

Tot mai mulți cercetători ne avertizează despre fenomenele meteo din ce în ce mai extreme. Seceta dogoritoare prezentă în vestul S.U.A sau inundațiile devastatoare din Pakistan din anul 2010 sunt doar câteva dintre fenomenele meteo tot mai frecvente, care afectează întreaga lume.

Ce sunt ”modelele de blocare”

Cercetările vorbesc despre așa-numitele ”modele de blocare”, unde vremea caldă sau umedă rămâne blocată deasupra unei regiuni pe o perioadă de câteva săptămâni și care provoacă valuri de căldură și inundații, acest tip de fenomen dublându-se pe perioada verilor din ultimul deceniu. Un nou studiu poate demonstra, de asemenea, o legătură între schimbările climatice și iernile pline de inundații din Marea Britanie.

Climatologii din Germania au studiat schimbările climatice și au observat că începând cu anul 2000 a apărut ”un număr excepțional de veri cu fluctuații extreme de temperatură cauzând probleme societății”. Ei au studiat meandrele curenților de jet care domină clima de altitudine medie, analizând 35 de ani de informații legate de curenții de jet, adunate cu ajutorul sateliților, aeronavelor, stațiilor meteorologice și baloanelor meteorologice. Specialiștii au observat că ”sistemele de blocare”, care apar atunci când meandrele încetinesc sunt din ce în ce mai dese.

”Din 2000 încoace s-au observat o multitudine de astfel de evenimente. Când aceste valuri de mari altitudini devin semi-staționare, atunci se poate observa o vreme mai extremă la sol. Se poate întâmpla cu ușurință acest lucru, mai ales în cazuri de temperaturi ridicate”, a declarat dr. Dim Coumou, Institutul Postdam de Cercetare a Impactului Climatic.

Fenomele meteo extreme au făcut mii de victime

Valurile mari de căldură din Rusia din 2010, care au cauzat 50.000 de decese și au avut un impact major asupra recoltelor de grâu și cele din vestul Europei, din 2003, care au cauzat 30.000 de decese, au fost rezultatul acestor sisteme de blocare.

Comitetul inter-guvernamental privind schimbările climatice, a concluzionat în 2011 că aceste schimbări climatice vor deveni din ce în ce mai frecvente pe măsură ce încălzirea globală se accentuează, cauzând atât valuri de căldură, cât și furtuni din ce în ce mai severe.

Creșterea acestor sisteme de blocare are o strânsă legătură cu încălzirea din zona arctică datorată schimbărilor climatice, conform studiilor publicate în jurnalul procedural al Academiei Naționale de Științe (P.N.A.S). Dr. Coumou și colegii săi susțin că există motive bine întemeiate pentru a crede că există o legătură de cauzalitate deoarece curenții de jet sunt conduși de diferența de temperatură dintre poli și ecuator. Pe măsură ce zona arctică se încălzește mai repede decât zonele de latitudine mai mică, această diferență de temperatură se micșorează oferind tot mai puțină energie curenților de jet și meandrelor acestora, care sunt numite valuri Rossby.

Iarna ploioasă a Angliei, ”un bun exemplu”

Profesorul Ted Shepherd, un climatolog al Universității din Reading, Marea Britanie, care nu este implicat în această activitate, a declarat că legătura dintre sistemele de blocare și fenomenele meteo extreme a fost foarte bine stabilită. El a mai adăugat că frecvența acestor evenimente climatice indică o posibilă schimbare mai drastică a climei, pe lângă încălzirea treptată a planetei. Profesorul Shepherd a mai spus că, corelarea creșterii sistemelor de blocare cu încălzirea zonei arctice a rămas ”un pic speculativă” în acest moment, în special datorită faptului că diferența dintre temperatura la poli și ecuator este cel mai pronunțat în timpul iernii, nu verii. Acesta a remarcat faptul că succesiunea de furtuni care a provocat cea mai ploioasă iarnă a Angliei din ultimii 250 de ani a fost ”un bun exemplu” de sistem de blocare cauzând fenomene meteo extreme în timpul sezonului rece.

Corelație, nu cauzalitate

Coumou recunoaște că studiul său arată o corelație, nu o cauzalitate, între sistemele de blocare și încălzirea zonei arctice. ”Pentru a afișa cauzalitate, sunt necesare studii de modelare pe calculator, dar este discutabil cât de bine modelele climatice actuale pot capta aceste efecte”, a adăugat acesta.

Cheia înțelegerii schimbărilor meteorologice extreme

Profesorul Tim Palmer, de la Universitatea din Oxford, a scris într-un articol P.N.A.S în 2013 că înțelegerea modificărilor structurii sistemele de blocare ar putea fi cheia pentru a înțelege schimbările meteorologice extreme și, prin urmare, pentru a înțelege cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice asupra societății, dar pentru asta ar fi nevoie ca modelele climatice să fie făcute la o scală de 1 km. ”În acest moment, institutele naționale climatice nu au calculatoare destul de performante pentru a face un model climatic la o scala de 20 de km, dar de 1 km. Aștept cu nerăbdare ziua în care guvernele vor face aceeași investiție în prezicerile climatice, pe care le-au făcut în găsirea bosonului Higgs”, a spus profesorul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*