Europa, grav afectată de fenomene generate de încălzirea globală. Ce se întâmplă cu România

0
476

Pollution over Mexico City

Reducerea cantităților de precipitații, frecvența crescută a evenimentelor meteo extreme și reducerea biodiversității sunt principalele efecte ale schimbărilor climatice în zona Europei, potrivit raportului publicat de Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) din cadrul ONU.

Potrivit rezultatelor cercetării pentru continentul european, precipitațiile anuale se vor reduce cantitativ, deși ploile răzlețe vor deveni mai frecvente și mai intense, crescând riscul de inundații. Debitele cursurilor de apă vor scădea cu 40% în sudul Europei și din bazinul mediteranean și cu 30% în nordul și centrul continentului. Seceta și presiunea asupra rezervelor de apă vor crește, ca urmare a reducerii precipitațiilor în timpul sezonului uscat. Concomitent, riscul de incendiu în zona medteraneană va crește. Accesul la apă potabilă va scădea, iar salinizarea mărilor va crește. Pe fondul acestor modificări, valoarea produsului intern brut va înregistra scăderi de până la 14%. Concluzionând, modificările debitelor cursurilor de apă vor afecta generarea de hidroenergie, ecosistemele și accesul la apă.

CITEŞTE ŞI: Grant de 4 milioane de euro pentru mobilitatea urbană sustenabilă

Insecuritate alimentară

De asemenea, producția agricolă va înregistra o scădere cu 15-20% în regiunea mediteraneană, conducând la o creștere a conflictelor cauzate de insecuritatea alimentară. Creșterea temperaturilor va avea un impact negativ și asupra animalelor și, implicit, asupra producției de hrană. Se estimează că suprafețele de păşunat se vor reduce considerabil. La o creștere a temepraturii globale cu mai puțin de 2 grade Celsius, se estimează că populația insuficient hrănită va crește cu cel puțin 25%-90%. De asemenea, potrivit raportului, 60-80% din specii vor deveni extincte în cazul unei creșteri a temperaturii globale de 2 grade Celsius.

CITEŞTE ŞI: Politicile privind eficientizarea consumului de apă. Cum contribuie la dezvoltarea durabilă a afacerilor

Fenomene meteo extreme

Totodată, schimbările climatice iau forme extreme: valuri de căldură, ploi torențiale și ridicarea nivelului mării. Pe măsură ce oceanele se încălzesc, ghețarii se topesc, iar nivelul mării continuă să crească, doar că într-un ritm mai rapid față de cel observat în ultimii 40 de ani. ”Este foarte posibil ca frecvența și durata valurilor de căldură să crească. Pe măsură ce pământul se încălzește, ne așteptăm, ca tendință generală, ca ploile să fie mai abundente în regiunile umede și mai sărace în regiunile uscate”, a declarat Thomas Stocker, co-autor al raportului. Biodiversitatea oceanelor este în pericol, după ce oceanele au înmagazinat cantități uriașe de CO2, care determină creșterea acidității apei. Dacă nu va fi redusă, aceasta va provoca întreruperea întregului lanț trofic maritim.

CITEŞTE ŞI: Normele de mediu, la un pas de a aduce România în atenţia Curţii de Justiţie a UE

Omul, principalul factor al schimbărilor climatice

Cel mai recent raport IPCC este clar, încheind dezbaterea din jurul încălzirii globale. Schimbările climatice se întâmplă, se agravează și sunt cauzate în cea mai mare măsură de către oameni. Consecințele cele mai grave ale acestui fenomen încep deja să fie simțite de comunitățile cele mai vulnerabile. Potrivit analizelor, poluarea cu carbon este responsabilă pentru creșterea temperaturii în ultimii 60 de ani. Raportul indică modalitatea de a evita o modificare a climei catastrofală, prin asumarea la nivel global a reducerii masive a emisiilor de carbon în următorii ani. La realizarea raportului au contribuit peste 200 de oameni de știință din 39 de țări și peste 600 de colaboratori. În prezent, sunt în lucru alte două rapoarte, ale căror rezultate vor fi publicate anul viitor.

Efectul de seră în România, regiuna din afara arcului carpatic, cea mai afectată

Roxana Bojariu
Roxana Bojariu

„Toate ţările sunt afectate, într-un fel sau altul, de schimbarea actuală a climei. În cazul României, tendinţa este de creştere a temperaturii aerului şi este comparabilă cu tendinţa mediei globale.Totuşi există şi diferenţe între regiuni. Factorii locali nuanţează semnalul global de încălzire. Astfel, tendinţele de creştere a temperaturii medii anuale sunt în general mai pronunţate în afara arcului carpatic”, a declarat Roxana Bojariu, climatolog şi şef al Secţiei de Climatologie din cadrul Institutului Naţional de Meteorologie şi Hidrologie (INMH).

Aceasta a mai subliniat că în trecut s-au mai înregistrat schimbări climatice cauzate de factori diverşi precum ciclul de viaţă al Soarelui, deplasarea continentelor, modificarea parametrilor de mişcare a Pământului în jurul axei sale şi în jurul Soarelui. Totuşi, acele schimbări climatice s-au produs pe perioade mari, de ordinul sutelor de milioane de ani. Ce se întâmplă acum are loc în sute de ani – timp istoric, nu geologic. De aceea, societatea umană e nevoită să facă faţă unor schimbări de mediu care îi pot depăşi capacitatea adaptivă. Distrugerea structurilor societăţii umane poate însemna până la urmă chiar dispariţia noastră ca specie.

Ce putem face pentru a reduce această încălzire accelerată?

La nivel mondial, cea mai importantă măsură care trebuie luată pentru a atenua încălzirea accelerată a Pământului, accentuează Roxana Bojariu, se referă la limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră, decuplând economia de combustibilii fosili şi punând accentul pe dezvoltarea durabilă. La nivel individual putem să diminuăm amprenta de carbon asupra mediului economisind energie şi resurse de apă, alegând transportul în comun în locul maşinii personale şi colectând selectiv deşeurile.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

*