Ernst&Young: Politica noastră de CSR a fost întotdeauna axată pe reinvestirea în societate

0
385

ernst Young logo

Deborah K. Holmes, director al Departamentului de CSR în cadrul Ernst&Young SUA, vorbeşte într-un interviu pentru ediţia revistei Forbes din Statele Unite despre viziunea EY în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă. Impactul social al companiei, vocea proeminentă a stakeholderilor, dar şi provocările secolului XXI sunt principalele cauze care determină compania să aibă din ce în ce mai mare încredere în CSR. Citiţi în materialul următor cum răspunde EY acestor cerinţe.

Ce v-a determinat, atât pe plan personal, cât şi pe plan profesional, să preluaţi funcţia de coordonator al departamentului de CSR în EY, fost Ernst & Young, în America?

Deborah K. Holmes, director al Departamentului de CSR în cadrul Earst&Young SUA
Deborah K. Holmes, director al Departamentului de CSR în cadrul Earst&Young SUA

M-am alăturat EY în anul 1996 pentru a duce mai departe eforturile firmelor din SUA de a păstra şi dezvolta locuri de munca în poziţii de conducere, pentru femei.

Acest lucru mi-a adus multe satisfacţii, dar, în 2003, din cauze obiective, am  preluat iniţiativa de a lucra cu Jim Turley, preşedintele de atunci al organizaţiei, pentru a instaura serviciul de responsabilitate social corporativă în EY. Primul dintre cei doi factori principali a fost unul de natură personală: 9/11. Am nimerit foarte aproape de casă, la propriu şi la figurat. Asemenea multor alţi americani, m-am întrebat: “Eu ce fac cu viaţa mea?”.

Pe lângă acest aspect, gândiţi-vă şi la partea legată de afaceri. Participând la World Economic Forum ca lider global pentru Tomorrow, am fost impresionată de participanţii care făceau un progress semnificativ din interiorul corporaţiilor, împletind responsabilitatea corporativă cu identităţile şi strategiile organizaţiilor lor. Am privit responsabilitatea corporativă drept o oportunitate de a ajuta EY să aibă cel mai bun impact posibil.

Aşa că am vorbit cu Jim despre înfiinţarea departamentului de Responsabilitate Socială Corporativă. Pe măsură ce discuţiile noastre evoluau, a ieşit la iveală scandalul Enron şi s-au iscat multe dezbateri despre rolul a ceea ce erau atunci cele cinci mari firme de contabilitate. În pofida acelor împrejurări, Jim a observat beneficiile definitivării scopurilor noastre şi impactul pentru angajaţi şi pentru publicul extern.

CITEŞTE ŞI: Harvard University. Cum ar trebui să abordeze universităţile conceptul de dezvoltare durabilă

Cum vede EY responsabilitatea socială şi cum a evoluat această idee peste ani?

EY chiar şi-a schimbat modul de a privi Responsabilitatea Corporativă în cei 10 ani în care am fost în această funcţie. Am avut mereu o politică axată pe “a oferi înapoi”, dar nu am avut întotdeauna planuri referitoare la cum şi în ce să ne investim timpul. Unul din scopuri era să punem mai mult accent pe voluntariatul bazat pe abilităţi, care s-a dovedit de zece ori mai util grupurilor sociale decât acordarea unei “mâini de ajutor”. A trebuit, de asemenea, să ne concentrăm pe problemele sociale care se aliniau cu strategiile noastre de afaceri şi care contau pentru oamenii noştri. Gândindu-ne şi ascultându-ne publicul, am creat o strategie axată pe cei 3 E (planuri): educaţie (education), antreprenoriat (entrepreneurship) şi dezvoltarea durabilă a mediului înconjurător (environmental sustainability). Toate acestea ne ajută să adoptăm o strategie clară, în timp ce evidenţiem capacităţile oganizaţiei noastre.

  • Educaţie. Focusarea noastră asupra înlesnirii accesului la învăţământ ajută la descoperirea noilor talente pentru firmele EY şi clienţii lor, şi ne oferă şansa de a folosi aptitudinile, pentru a investi în comunităţile noastre.
  • Antreprenoriat. În calitate de lider care sprijină companiile mari, EY are multă experienţă în asistarea antreprenorilor. Eforturile noastre în ceea ce priveşte Responsabilitatea Corporativă asigură accesul la această experienţă antreprenorilor novice care nu îşi permit încă serviciile unor organizaţii profesionale de top.
  • Dezvoltarea durabilă a mediului înconjurător. Drept răspuns pentru părţile interesate şi în numele oamenilor noştri, soluţionarea problemelor legate de mediul înconjurator este, de asemenea, o prioritate pentru noi.

Pentru a le asigura angajaţilor o cale de a se implica în fiecare dintre cele trei domenii de mai sus, am creat propriile programe de voluntariat. În ceea ce priveste educaţia, College MAP crează echipe din mentorii EY şi elevii de liceu dezavantajaţi din 24 oraşe pentru a-i încuraja să urmeze o instituţie de învăţământ superior. Cât despre antreprenoriat, programul Corporate Responsibility Fellows trimite profesionişti în America Latină pentru a asista antreprenori în sarcini de câte şapte săptămâni. Programul Earthwatch Ambassadors se ocupă de mediul înconjurător, dându-le tinerilor profesionişti şansa de a participa la programe de cercetare ştiintifică de voluntariat în pădurile tropicale din Brazilia şi Costa Rica.

CITEŞTE ŞI: Ruxandra Dragomir. Cum se îmbină responsabilitatea socială cu politica

Acum suntem în punctul în care privim Responsabilitatea Socială Corporativă drept un aspect important al strategiei noastre de a dezvolta viitori lideri ai firmei, iar liderii noştri seniori înteleg cât de important este ca publicul să ne vadă principiile materializate.

 

Într-un articol recent al fostului preşedinte şi CEO Coca-Cola, Neville Isdell, acesta a spus că ne îndreptăm de la CSR la SRC (socially responsible corporations), unde grija faţă de mediul înconjurător şi valorile sociale sunt acum integrate în sarcinile de zi cu zi mai degrabă decât a reprezenta o altă latură a companiei. Eşti de acord?

Discuţiile pe această temă şi interesul directorilor de top în acest domeniu sunt convingătoare. Este încurajator să te gândeşti la creşterea acţiunilor de acest fel –de exemplu, 5000+ în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă a mediului înconjurător ceea ce se poate observa şi în rapoartele de CR, pe care companiile le publică în fiecare an în toată lumea.

Părţile interesate cer CSR. Organizaţiile care sunt la putere fac acest lucru să devină realitate. Mă inspiră companii ca Unilever – care instituie un standard înalt în combinarea strategiilor de afaceri cu binele social. Şi trebuie stabilit un lucru: trecutul afectează viitorul. Preşedintele Unilever a punctat bine zicând: “Nu există peşte – nu există nici crochete de peşte.” Este foarte simplu.

Acestea fiind spuse, cel mai recent studiu EY şi GreenBiz.com identifică provocări precum aparenta nepotrivire în ceea ce priveşte răspunsurile la riscuri corporative. O altă provocare o reprezintă nedumerirea dacă ONG-urile sunt capabile să umple golul lăsat de influenţa Guvernului, aflată într-o continuă scădere, în ceea ce priveşte conservarea mediului înconjurător.

 CITEŞTE ŞI: Eric Johnson: Certificările verzi trebuie privite ca decizii de business

Sunteţi una dintre cele mai mari organizaţii din lume, din arealul serviciilor profesionale. Ce tipuri de trenduri şi perspective consideraţi că se află pe primul loc, când vine vorba de aceste probleme?

Acest raport – “Şase trenduri în plină ascensiune în ceea ce priveşte durabilitatea corporaţiilor” – punctează trendurile actuale în acest domeniu. Ca să ating unul dintre subiectele pe care le-am menţionat anterior, companiile nu fac suficiente eforturi în rezolvarea problemelor legate de durabilitate, iar acest lucru le pune în pericol. Riscurile simple, dar importante precum criza de resurse – ca de exemplu apa – nu sunt luate în serios. Doar 3 din 10 companii spun că s-au gândit la astfel de posibilităţi, iar 36% spun că nici nu se gândesc măcar la aceste aspecte.

În plus, este foarte bine că ONG-urile intervin pe măsură ce rolul Guvernului în protejarea mediului, scade. Dar ONG-urile pot doar să întrebe, în timp ce Guvernul poate să impună. Drept urmare, reacţiile companiilor sunt încete.

O tendinţă extrem de bună este creşterea puterii antreprenoriatului de a obţine soluţii eficiente la aceste provocări. Recunoaştem şi susţinem astfel de abordări, programe precum Corporate Responsibility Fellows ce presupune o cooperare între angajaţii companiilor de înaltă performanţă ale Ernst & Young (EY) şi întreprinderile din Mexic şi America de Sud.

CITEŞTE ŞI: Statul, companiile şi responsabilitatea socială. O perspectivă din Opoziţie

Inovaţia creează progres, fie că ne referim la întreprinderi braziliene mici şi mijlocii (IMM) care generează 66% dintre locurile de muncă nou-create pe piaţa forţei de muncă din America sau la antreprenoarele femei de origine americană al căror venit a crescut cu 50% în medie, graţie programului nostru Entrepreneurial Winning Women. Există, într-adevăr, un real entuziasm ce străbate sectoarele economice atunci când vine vorba de antreprenoriat.

 

Unde vom ajunge în următorii 10, 20, 30 de ani? Vom vorbi despre un nou model de afaceri pentru secolul XXI?

Sunt de părere că o creştere a numărului corporaţiilor cu un efect benefic pentru societate este o evoluţie importantă de urmărit. În cele din urmă, responsabilitatea decisivă aparţine consumatorilor/clienţilor. Acestea fiind spuse, cred că părţile implicate devin din ce în ce mai informate şi mai influente.

Iar dacă părţile implicate – consumatorii, rezidenţii din acelaşi cartier, angajaţi, organe de reglementare – vor continua boicotul şi vor rămâne vocali,  companiile prospere de astăzi vor fi nevoite să  asculte. Astfel vor deveni companiile care vor implica membrii comunităţii în procesele de luare a deciziilor, vor evita poluarea şi îşi vor trata angajaţii cum se cuvine.

De asemenea, cred că tinerii care îşi obţin diplomele şi care intră în câmpul muncii au o viziune mult mai largă în ceea ce priveşte nevoia de ascultare, de înţelegere faţă de reacţiile părţilor implicate. Pe măsură ce cariera lor evoluează, aceştia sunt oamenii care îşi vor asuma poziţiile de lideri şi vor schimba viziunea companiilor lor.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

*