Diminuarea amprentei de carbon a companiilor. Rolul statului

0
159

În luna februarie, reprezentanţi din aproximativ 190 de ţări au purtat discuţii cruciale în Geneva pentru a realiza schiţa unui proiect universal pentru climat; proiect ce va fi finalizat la Paris, în acest an.

Paul Polman_CEO UnileverÎnainte de desfăşurarea acestor discuţii,alături de un grup format din Directorii Generali ai unora dintre cele mai mari companii şi organizaţii pentru societatea civilă din lume – printre care şi Sir Richard Branson, Ratan Tata şi Mary Robinson – am apelat la liderii lumii şi le-am propus să se implice în misiunea noastră de a atinge obiectivul global pentru a avea zero emisii de carbon până în 2050. Totodată, ne dorim să introducem acestă clauză în acordul de la Paris (în cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice).

Acesta este un pas necesar pentru a ne asigura că nu depăşim limita de două grade a încălzirii globale şi să prevenim schimbări climatice care ar putea fi catastrofale. Dacă nu acţionăm în acest sens, clima va fi mult mai imprevizibilă, iar Planeta va fi expusă la secete şi inundaţii severe, afectând oamenii şi mediul de afaceri. Sau, dacă privim din alt punct de vedere, avem nevoie de acest obiectivpentru a impulsiona investiţiile despre care ştim că ne vor împiedica să ne confruntăm cu eşecuri.

Deja resimţim efectele. Naţiunile Unite estimează că pierderile cauzate de dezastrele naturale începând cu anul 2000 au fost de 2.5 trilioane de dolari,cu 50% mai mult decât estimările internaţionale anterioare.Iar acesta este doar începutul.

Companiile multinaţionale şi investitorii au început să ia măsuri în acest sens. Mai mult de un sfert din cele 200 de companii de top la nivel mondial şi-au propus să reducă emisiile de carbon cu 6% pe an, iar 150 dintre aceste companii au inclus în planul lor obiective sociale şi pentru protecţia mediului.

În acelaşi timp, aproximativ jumătate din totalul bunurilor instituţionale (45 trilioane de dolari) gestionate au aderat la principii de investiţie responsabilă. În plus, managementul de risc al schimbărilor climatice va trebui să facă parte din obligaţiile fiduciare ale investitorilor.

Însă este nevoie de implicarea guvernelor pentru o schimbare de durată.

Liderii mondiali trebuie să dovedească faptul că optează în totalitate pentru o economie sustenabilă în locul uneia dăunătoare, bazate pe arderea combustibililor fosili şi emisia excesivă de carbon. Noi, reprezentanţii mediului de afaceri, avem nevoie ca ei să stabilească instrumente şi reguli financiare  foarte bine structurate, care ne vor oferi stabilitate şi certitudine şi care vor incuraja investiţiile din numeroase domenii; de la energie regenerabilă alternativă, la infrastructură smart (inteligentă) sau tehnologie agricolă.

În plus, liderii mondiali ar trebui să profite de faptul că preţul petrolului şi taxele din ţările dezvoltate sunt scăzute, pentru a renunţa la investiţiile anuale în combustibil fosil. Anual, o sumă de 600 de miliarde de dolari obţinută din banii contribuabililor este folosită pentru a finanţa subvenţii pentru combustibilul fosil, de care beneficiază în mod disproporţionat cei bogaţi, care folosesc mai multă energie. În schimb, aceşti bani ar trebui investiţi în surse regenerabile şi în inovaţie. Acest pas va fi benefic nu numai pentru mediu, dar şi pentru a elimina inegalităţile sociale în continuă creştere.

Acesta este doar un exemplu de pe ordinea de zi a agendei pentru schimbările climatice, care trebuie să fie susţinută şi de agenda de dezvoltare.

Interesele companiilor care generează emisii de carbon se opun puternic acestor schimbări. Astfel, sunt utilizate date ştiinţifice obscure pentru a pune la îndoială orice acţiune sau pentru a declara că este prea dificilă, prea scumpă sau inutilă. Nu vă lăsaţi păcăliţi.

De exemplu, construirea unui nou sistem de transport urban ar reduce poluarea şi ar genera economii de 3 miliarde de dolari în următorii 15 ani. Iar dacă am repara cel puţin 12% din terenurile degradate pentru producţii agricole, am putea să hrănim încă 200 de milioane de oameni şi să creştem veniturile fermierilor cu până la 40 de miliarde de dolari. Pentru a atinge aceste obiective nu este nevoie să optăm pentru acţiuni precum defrişarea sau arderea pădurilor pentru a obţine teren pentru producţiile agricole.

Săptămâna trecută am fost în India, o ţară în care guvernul a ajuns la concluzia că a reacţiona la astfel de schimbări este în interesul lor. Primul-ministru Modi are o viziune îndrăzneaţă pentru ca ţara să devină un lider în domeniul energiei solare. Astfel, vor putea să răspundă cererii în creştere pentru energie, în condiţiile în care costurile energiei regenerabile vor scădea dramatic, în timp ce costulcărbunelui va creşte, aşa cum a demonstrat Comisia în această lună. În India se află 15 dintre cele mai poluate 30 de oraşe ale lumii, cu o estimare de creştere cu 50% a urbanizării în următorii 15 ani. În aceste condiţii, unica strategia urbană coerentă ar trebui să elimine legătura dintre creşterea economică şi creşterea consumului de combustibili fosili.

Progresul din India se adaptează politicilor inovatoare anunţate recent în China şi Statele Unite. Aceast progres s-a transformat într-o mişcare globală în care fiecare ţară, iarcompaniile pot juca un rol de lider.

Cu toate acestea, acţiunile fiecărei ţări şi companii în parte nu vor preveni schimbările climatice. Acţiunile colective la nivel internaţional ar fi de un real folos, în schimb. Întâlnirile de negociere care vor avea loc în Geneva ar trebui să ia decizii curajoase şi să dea dovadă de leadership politic. Ţările pot conta pe creşterea numărului de afaceri care le vor oferi susţinere pentru această evoluţie.

Paul Polman este CEO Unilever.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

*