Deşeurile îşi pierd statutul de materiale nefolositoare. Care sunt consecinţele acestei decizii

0
319

reciclare

Trei dintre principalele materii reciclabile au reprezentat obiectul unui regulament european de scoatere a statutului de deşeu, fiind practic transformate în materiale folositoare. Philippe Collet, redactor specializat actu-environnement.com, oferă într-un  interviu cu Pascal Genneviève, preşedinte în Federaţia de întreprinderi de reciclabile (Federec) , răspunsul la întrebarea: „Care este impactului acestei decizii?”.

În ce contă scoaterea statutului de deşeu?

Este procesul prin care un deşeu destinat reciclarii nu mai este considerat, din punct de vedere legal, ca fiind deşeu şi devine o materie valorizabilă. Este vorba de un intrument juridic care urmăreşte să simplifice demarările administrative pentru a a creşte taxele de reciclare.

Mai precis, este vorba în special de un mecanism european aplicabil direct de la publicarea textelor reglementare, iar acest mecanism vizează materiile care prezintă un interes pentru ansamblul Uniunii Europene (UE). Există o procedură naţională şi pentru produsele cu probleme mai limitate.

Astăzi în cadrul Uniunii, trei tipuri de materiale au reprezentat obiectul unui regulament specific: aluminiul, fierul şi materialele feroase în aprilie 2011, sticla în decembrie 2013 şi cuprul în august 2013. În prezent se negociază regulamentul privind hârtiile şi cartoanele, precum şi cel privind compostul.

CITEŞTE ŞI: EXCLUSIV – CEO-ul KFC & Pizza Hut România: Românii sunt motivaţi să se alăture cauzelor sociale

Mark 2

Care este părerea dumneavoastra despre regulile stabilite pentru scoaterea statutului de deşeu în cadrul european?

Regulile sunt foarte clare şi corect stabilite. Ele sunt mai degrabă stricte pentru că impun inclusiv o taxă de impurităţi foarte scazută. Această taxă este mai strictă decât cele aceptate frecvent în cadrul vechilor contracte comerciale cu utilizatorii industriali ai acestor produse.

Pentru hârtii, spre exemplu, poate fi reţinută o taxă de 1,5 %, în timp ce unele papetării tolerează până la 3% din impurităţi. Pentru metale, taxa stabilită este de 2%.

Aceasta este deci principala calitate care ar trebui să evolueze pentru a satisface aceste criterii, în ceea ce priveşte produsele destinate clasificării?

O dată cu scoaterea statutului de deşeu, se stabilesc noi criterii realiste şi realizabile care depăşesc normele în vigoare. Scoaterea statutului de deşeu va întări deci calitatea produselor propuse de centrele de clasificare, ceea ce reprezintă principalul impact la care ne putem aştepta.

Această întărire a calităţii se joacă la toate nivelele deoarece regulamentul impune de altfel criterii pentru deşeuri la intrarea în centrul de triere. De asemenea, pentru a putea pretinde scoaterea statutului de deşeu a produselor, trebuie asigurat un control calitativ pe durata procesului de triere. Este vorba deci de întărirea calităţii de-a lungul lanţului.

CITEŞTE ŞI: Ernst&Young: Politica noastră de CSR a fost întotdeauna axată pe reinvestirea în societate

ernst Young logo

Dar în ceea ce priveşte fluxurile transfrontaliere?

În acelaşi fel, aceasta nu a avut decât un impact scăzut asupra mişcărilor transfrontaliere, căci produsele care pot beneficia de asta erau deja înscrise pe lista verde a Convenţiei de la Bâle, adică exportarea lor este supusă unei simple declaraţii şi nu unei autorizaţii. Unele profesii consideră că scoaterea statutului de deşeu conduce la simplificarea exportării de produse relevante. Cu toate acestea, astăzi exportul este mai ales un mijloc de reglare a excedentului.

În viitor, credeţi că fabricanţii se vor alătura mai bine demersului?

Da, sectorul ar trebui să se supună progresiv. Unul dintre motoare va fi regularizarea situaţiilor uneori complexe. De exemplu, niciunul dintre siderurgişti, papetari sau baldachişti nu au autorizaţia titlului de fabricare a rubricii „ instalaţia de tratament a deşeurilor” a nomenclaturii instalaţiilor clasate (ICPE). Şi, pe lângă aceasta, site-urile de astăzi care încep producerea cu materiile sortate primesc deşeuri. Acelaşi lucru este valabil pentru transportul materiilor între centrul de clasificare şi utilizator : legislaţia impune o declaraţie de transport de deşeuri care nu este în totalitate respectată.

Chiar dacă aceste materii sunt astăzi vândute ca şi deşeuri fără probleme, este logic faptul că ele au un alt statut. Ministrul finanţelor nu s-a înşelat : „ nu este niciun TVA pentru deşeuri, doar în cazul hârtiilor cartonate de exemplu, cele care ies din centrele de sortare cu un TVA impus”. Este bine că Bercy priveşte aceste materii prime ca pe un produs, chiar dacă pentru moment ele se află în statutul de deşeu.

CITEŞTE ŞI: Harvard University. Cum ar trebui să abordeze universităţile conceptul de dezvoltare durabilă

Harvard-University-Images

Acesta va contribui la progresul reciclării?

Da, scoaterea statutului de deşeu va ajuta la progresul reciclajului, în trierea şi tratamentul materiilor mai ales. Căci pentru a oferi materii din ce în ce mai calitative, va trebui să se recurgă la procedee şi tehnici noi. Tratamentul anumitor materii, cum ar fi sticla, trece deja prin tehnologiile noi.

Astăzi, în Franţa şi în Europa, ne lipsesc uzinele consumatoare de materii reciclabile. Pentru ca reciclajul să progreseze, trebuie deci înainte de toate să promovăm instalarea noilor unităţi pentru a reduce exporturile de excedente nevalorizate pe teritoriul nostru.

Altă preocupare priveşte sănătatea financiară a acestor întreprinderi. Se munceşte cu ministerul la un sistem de garanţie financiară care ar securiza cesiunea materiilor, dar aceasta rămâne greu de pus în practică.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

*