CSR, glonţul magic al corporaţiilor

0
497

Mă întrebam zilele trecute de ce se aşteaptă toţi managerii români ca oamenii să reacţioneze pozitiv la campaniile de CSR?

Read here the English version.

Lisez ici la version française.

diana_serban_7
Diana Şerban. Foto: Ioana Văcăraşu

Ultimele date prezente în cel mai nou raport despre evoluţia sustenabilităţii, Architects of a better world, realizat de United Nations Global Compact şi Accenture nu sunt deloc încurajatoare: dezvoltarea durabilă nu mai figurează printre preocupările majore ale celor peste 1.000 de CEO chestionaţi. Pe primele locuri se situează: creşterea şi crearea locurilor de muncă (64%), educaţia (40%) şi energia (39%). Deşi interesul pentru sustenabilitate a crescut în rândul companiilor, managerii încep să devină sceptici în privinţa profitabilităţii sale. De ce? Pentru că nevoile consumatorilor nu se situează în zona sustenabilităţii.

 

În prima jumătate a secolului XX se vorbea foarte mult despre Teoria glonţului magic. Una dintre cele mai vechi şi mai cunoscute teorii ale comunicării de masă. Pe scurt, după Al Doilea Război Mondial se credea că toate mesajele lansate în mass-media vor genera aceleaşi reacţii în rândul cititorilor, indiferent de cultură, statut social sau opţiuni individuale. Felul în care este gândită comunicarea CSR, la mai bine de 67 de ani distanţă, nu face decât să reactiveze, cu succes, această teorie prăfuită.

Vedem în jurul nostru companii cu obiecte de activitate diverse, de la consiliere financiară la producţie de combustibil sau servicii de orice fel. Pe cât de diferite par ca organisme şi ca mod de funcţionare, la prima vedere, pe atât de asemănătoare sunt campaniile lor de CSR care se rezumă adesea la ecologizări, plantări de copaci, donaţii şi green living.

Există un public pentru aceste campanii? Acestea sunt nevoile lui reale? În funcţie de ce criterii sunt alese cauzele sociale? Ce legătură există între obiectul de activitate al companiei şi campania respectivă de CSR? Care este imaginea pe care şi-o creează compania în faţa consumatorului prin intermediul acestor campanii? Ce părere au românii despre ideea de a fi responsabil şi cum o valorizează? Iată întrebări care ar trebui să îşi găsească răspunsul dintr-un singur motiv: campaniile sociale nu îşi dovedesc rentabilitatea. Pentru că în frenezia adaptării la trendurile occidentale ne grăbim să fim responsabili fără să fim de fapt, aplicând idei care au fost gândite pentru o societate cum este cea americană sau cea engleză într-o societate cum este cea românească. Cel care vorbeşte de la sine, în acest moment, este fondul nostru cultural natural care din nefericire nu se pliază nicicum pe fondul cultural natural al conceptului de CSR.

Vestea bună este că situaţia s-ar putea schimba. Iar primul pas este o regândire în profunzime a relaţiei companie-consumator, cu referire mai mult la valorile acestuia din urmă şi nu la nevoile lui imediate.

CITEŞTE ŞI: Responsabilitate socială corporativă. Despre ce este vorba?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

*