Anne Glover: Nu există nicio dovadă că tehnologiile OMG sunt mai riscante decât tehnologiile convenţionale

0
422

glover

Studiile care leagă culturile modificate genetic de efectele negative asupra mediului sau a sănătăţii animalelor se bazează pe „ştiinţa controversată”, conform unui raport recent al Consiliului Consultativ European al Academiilor de Ştiinte (CCEAS), care a primit sprijin şi din partea consilierului-şef pe probleme ştiinţifice al UE, Anne Glover.
Raportul CCEAS, publicat în iunie, avertizează asupra „consecinţelor ştiinţifice, economice şi sociale grave ale politicii actuale a Uniunii Europene faţă de culturile modificate genetic”, spunând că ţările europene ar trebui să reconsidere respingerea pe scară largă a tehnologiei.

CITEŞTE ŞI: Un europarlamentar român a propus interzicerea consumului de băuturi carbogazoase de către minorii din UE
Studiul a venit ca o lovitură pentru ecologiştii care se opun OMG, mai ales că raportul a primit sprijin si din partea Academiilor Naţionale de Ştiinţă din toate statele membre ale UE, plus Norvegia şi Elveţia.

În plus, consilierul-şef pe probleme ştiinţifice al UE, Anne Glover, a declarat într-un interviu acordat EurActiv că susţine raportul: „Concluziile raportului se bazează pe cele mai solide dovezi şi susţin concluziile sale din toată inima (…) Nu există nicio dovadă ca tehnologiile OMG sunt mai riscante decat tehnologiile convenţionale de ameliorare şi acest lucru a fost confirmat în mii de proiecte de cercetare.”

CITEŞTE ŞI: Benzina viitorului, produsă din bacterii

În Europa, ţările care nu vor apela la OMG se vor confrunta cu probleme în ceea ce priveşte utilizarea îngrăşămintelor, a resurselor de apă şi degradarea solurilor, se arată în raport, menţionând că îmbunătăţirea randamentelor agricole pentru principalele culturi au fost limitate sau inexistente în utimul deceniu.

Mai îngrijorător pentru activiştii ecologişti este faptul că raportul oferă o serie de studii ştiinţifice care concluzionează ca OMG sunt sigure pentru mediu şi consumul uman.

CITEŞTE ŞI: Parlamentul European decide, astăzi, dacă ţigările slim vor fi interzise în UE

Unele cercetări ştiinţifice au atras atenţia asupra efectelor pe termen lung pe care le-ar putea avea OMG asupra sănătăţii oamenilor sau animalelor. Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Caen dezvăluie că şoarecii hrăniţi cu porumb Monsanto NK603 modificat genetic sau expus la ierbicidul Roundup prezintă un risc mai mare de a dezvolta tumori, daune multiple ale organelor sau moarte prematură. Dar Glover a respins studiul, deoarece are numeroase lacune şi zeci de analişti independenţi au contestat deja concluziile sale.

CCEAS a încercat să lămurească şi acuzaţiile care vin din partea ecologiştilor conform cărora majoritatea studiilor ştiinţifice privind siguranţa OMG sunt părtinitoare, deoarece aceastea sunt efectuate de către cercetători care sunt plătiţi de grupurile industriale de lobby. Cu toate acestea, chiar şi cea mai convigătoare ştiinţă devine neputincioasă când dezbaterea despre OMG intră în domeniul politic. Raportul CEEAS a recunoscut acest lucru, spunând că „politicienii, conştienţi de electoratul lor, aleg să ignore” sfaturile ştiinţifice şi invocă clauzele de salvgardare pentru a interzice, pur şi simplu, cultivarea plantelor modificate genetic.
Nici Parlamentul de la Bucureşti nu este de acord cu interzicerea Organismelor Modificate Genetic 

O propunere legislativă privind interzicerea cultivării şi importului de Organisme Modificate Genetic (OMG), iniţiată de deputatul PSD, Ninel Peia a fost respinsă de Senat pe 14 mai 2013 şi se află în acest moment propusă spre respingere şi în Camera Deputaţilor.

În iulie 2009, preşedintele Traian Băsescu semna decretul de promulgare a Legii de aprobare a OUG nr.43/2007 privind introducerea deliberată în mediu şi introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic, informa atunci Administraţia Prezidenţială.

Actul normativ, care se află şi astăzi în vigoare, vizează realizarea unui sistem funcţional privind introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic prin clarificarea responsabilităţilor ce revin tuturor factorilor implicaţi în domeniul acestor organisme, ca şi a existenţei unei evidenţe stricte a organismelor care sunt introduse pe piaţă.

CITEŞTE ŞI: Voluntariatul, la un pas de recunoaşterea ca experienţă profesională

OMG sunt organisme al căror material genetic a fost modificat într-un mod care nu există în natură în condiţii naturale sau de recombinare naturală. Acestea sunt unităţi capabile de autoreplicare şi transmitere a materialului genetic care nu respectă normele trasate de paternul identitar al poporului român. Mai mult decât atât, în România, nu există încă studii privind efectele întârziate şi cumulative pe termen lung care să evidenţieze eventuale repercursiuni asupra sănătăţii umane şi asupra mediului, inclusiv asupra florei şi faunei, asupra fertilităţii solului, asupra degradării solului, în ceea ce priveşte materialele organice, asupra lanţului trofic, asupra diversităţii biologice, asupra sănătăţii animalelor şi a problemelor de rezistenţă la antibiotice.

Care pot fi efectele adverse potenţiale pe termen lung ale OMG

Afecţiuni grave şi ireversibile la oameni, inclusiv efecte alergice sau toxice, mergând poate până la extincţie.

Afecţiuni ale animalelor şi ale plantelor inclusiv efecte toxice şi dacă este cazul efecte alergice.

Efecte asupra dinamicii populaţiei de specii în mediul gazdă şi asupra diversităţii genetice asupra fiecăreia dintre populaţii.

Sensibilitatea modificată a agenţilor patogeni facilitând răspândirea bolilor infecţioase şi sau creând surse de vectori noi.

Compromiterea tratamentelor profilactice sau terapeutice medicale, veterinare sau fitofarmaceutice, de exemplu prin transferul genelor care conferă rezistenţă la antibioticele utilizate în medicina umană şi veterinară.

CITEŞTE ŞI: Parlamentul României – Economii 17.500 de RON din utilizarea eficientă a hârtiei

Nu există garanţii pentru daunele provocate de OMG

Cultivarea OMG va duce la o largă contaminare a seminţelor şi culturilor şi va submina dreptul românilor de a avea o hrană şi o agricultură fără OMG cât mai apropiată de cea naturală. Contaminarea cu OMG este un fenomen care nu mai poate fi oprit din momentul în care cultura modificată genetic este eliberată în mediu. Co-existenţa culturilor modificate genetic cu cele nemodificate genetic este imposibilă fapt care este dovedit ştiinţific.

Până acum mai multe state membre UE au interzis cultivarea OMG  în temeiul clauzelor de protecţie stabilite la articolul 23 din Directiva 2001/18/CE  sau al măsurilor de urgenţă prevăzute la articolul 34 din Regulamentul CE nr. 1829/2003, care prevede că “în cazul în care OMG-urile ce intră în domeniul de aplicare a prezentului regulament urmează să fie utilizate ca semințe sau ca alt tip de material de înmulțire a plantelor, autoritatea trebuie să aibă obligația de a delega evaluarea riscurilor asupra mediului unei autorități naționale competente”.

Comerţul cu seminţe de OMG poate fi îngrădit de către statele membre. Această apreciere rezultă din jurisprundenţa Curţii Europene de Justiţie în măsura în care sunt justificate de interese imperative naţionale cum ar fi protecţia sănătăţii publice şi protecţia consumatorilor.

CITEŞTE ŞI: Casa Poporului ar putea deveni prima clădire publică sustenabilă din România

În acest moment nu putem vorbi nici de norme privind asumarea răspunderii în cazul îmbolnăvirii din cauza OMG, dat fiind că în prezent sectorul asigurărilor continuă să refuze acoperirea de asigurare împotriva daunelor legate de OMG-uri, iar actualul regim de răspundere al UE în domeniul mediului bazat pe Directiva 2004/53/CE oferă o acoperire insuficientă împotriva acestui tip de daune.

40 de ţări vor cultiva OMG până în 2015

Suprafaţa cultivată cu plante modificate genetic a crescut în 2010 cu 10 % la nivel mondial şi se estimează că 40 de ţări le vor cultiva până în 2015, pe o suprafaţă totală de 200 de milioane de hectare.

În prezent, 10 state au deja peste un milion de hectare de culturi modificate genetic, cea mai puternică prezenţă în acest top fiind SUA cu aproximativ 70 de milioane de hectare. De asemenea, americanii sunt şi cei mai fervenţi militanţi pentru plantele modificate genetic, fiind binecunoscută controversa pe această tema dintre Washington şi Uniunea Europeană, care  a fost multă vreme reticentă şi de-abia acum se „deschide” către o aplicare pe scară largă a OMG. Astfel, sub impactul crizei şi în încercarea de a revitaliza economia europeană, autorităţile de la Bruxelles voiau să negocieze în cadrul acordului comercial cu SUA, printre altele, şi restricţiile privind OMG, oferindu-le fermierilor americani noi pieţe de desfacere.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

*